|
si
prefacuta gloata care, pe scarile de la Trinita dei Monti, simuleaza
in mod teatral inocenta sau mandria locurilor natale (F.Feuillet de
Conches in cartea sa : "Leopold Robert, viata, opera si cores-pondenta
sa"-Paris 1848, ofera multe amanunte despre studiul facut intr-adevar
de Robert la Roma, in special despre briganzii din Sounino inchisi in
anul 1819 la Termini si in Castelul S. Augelo. Insa circumstantele sunt
destul de romantioase si nu ofera prea multa incredere. Un francez cu
greu ar putea rezista tentatiei de a exagera, fiind vorba despre "Briganzii
din Italia" - atat de dragi scriito-rilor apartinand acelei nobile natiuni.
In plus, mi s-a parut ca Feuillet este suspect de a nu fi veridic cand
spune ca in anul 1848, la Roma, erau inca organizate turniruri la Mausoleul
lui Augusto, obi-cei deja abolit inainte de anul 1848). Paolo a desenat,
asadar, inainte de toate, acest acest tablou fara efecte de clar-obscur,
de culoare; insa cand a fost gata sa-l graveze, i-a cerut editorului
dreptul de a face aceasta pe stampa mai curand decat pe piatra litografica;
in acest fel, finetea si rafinamentul operei ar fi fost mult mai bine
reliefate. Ricourt accepta fara nici un fel de retinere. Incepu-ta gravarea,
artistul se gandeste sa realizeze lucrarea fara a mai face tot felul
de schite inainte si chiar si despre acest lucru ii vorbeste lui Ricourt,
care accepta bucuros aceasta noua maniera de |
lucru.
Vazand totusi ca are nevoie inca o data de original pentru a nu gresi,
se gandi sa termine desenul avand la indemana tabloul original. Intam-plarea
a facut ca acesta sa nu mai fie la Paris, asa ca Mercuri facu eforturi
sa si-l aminteasca in minte si incearca, cat de mult putu, ca reprodu-cerea
sa se aproprie cat mai mult de original. Atunci se intoarce, la Paris,
Robert, deja cunos-cut de Mercuri la Roma, care ii face o vizita la
Atelier pentru a vedea gravura inceputa. Paolo profita de aceasta ocazie
pentru a-i cere lui Robert daca nu tabloul original, lucru care nu-i
statea acestuia in putere, cel putin o schita sau ceva care sa-i reaminteasca
de original. Robert ii ofera o copie desenata, dupa spusele lui - foarte
exacta si deja realizata de fratele lui. Pentru acesta, Mercuri a mers
la Atelierul lui Ulrich, unde refacu o copie a desenului - pentru a
repre-zenta cat mai bine caracterul si vigoarea lucrarii - si pentru
a-l ajuta mai mult la terminarea operei propriu-zise. Apoi termina lucrarea
- care parea chiar mai frumoasa decat originalul. Originala, pura, gratioasa
si viguroasa, in acelas timp. Mercuri lucreaza cu imaginatie (ceea care
nu este de loc inutila, cum se vede, acelora care, in mod special, fac
dintr-o asemenea profesie o adevarata arta), creand, cu foarte multa
inteligenta, o legatura intre regularitatea |