|
ciuda
faptului ca cu el au rivalizat, dar nu l-au invins,Alberto Durer- in
Germania si dintre Flamanzi- Luca di Leida. A urmat apoi scoala franceza
din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea cu Edelinck, Audran, Pesne,Nauteuil-care
au dat o noua stralucire secolului artei, caruia nu i-au facut rusine
, in prezent Taralieu,Boucher-Desnovers, Henriquel Dupont. E cert ca
prin Morghen, Longhi, Anderloni,Toschi,Calamatta si Mercuri s-a asigutat
Italienilor titlul de glorie in arta gravurii. Din care cauza, as vrea
sa nu se lase sa lancezeasca sau chiar sa dispara in Italia o atat de
frumoasa arta care,daca nu primeste ajutorul pe care -l merita, va trebui
sa cedeze locul in favoarea atat de usoarei fotografii. Nu spun ca aceasta
nu ar fi admirabila prin sine insusi si utila, in special in arhitectura,
pentru a fixa imaginile unui eveniment si, dupa cum atat de frumos spune
Mercuri, pentru a face sa se caiasca, sa-si recunoasca greselile desen-atorii
extravaganti ; insa ca un simplu instrument mecanic, fara sange si fara
viata, va fi intodeauna sub ceea ce se cere in portrete si in compozitii.
Ba chiar, nici macar in a copia nu-si atinge perfect scopul : pentru
ca, daca desenul este liniar se poate reproduce bine cu ajutorul fotografiei,
insa daca este vorba despre perspectiva si culori - in nici un caz,
pentru ca acestea nu se imprima in placa in functie de relativa lor
valoare, ci |
se
actioneaza in functie de proprietatile lor de absorbtie sau respingere
la contactul razelor luminoase; si in alb se transforma albastrul inchis
si in negru rosul si astfel usor -usor cu o alterare foarte mare a tonurilor
unei compozitii (In orice caz, fotografia nu va mai fi adaptata pentru
panzele vechi si pentru vechile fresce sau, oricum, nu va putea fie
buna pentru artisti). Sa se protejeze, deci gravura, careia nu pot acuma
sa-i ofere ajutor eficace nici fortele celor care au cultivat-o ca arta,
nici piata europeana impotriva norocoasei sale rivale, ci doar mana
dornica si miloasa a Guvernelor. In Franta, unde nu era nici o scoala
guvernamentala de gravura,cu toate ca nu lipseau gravori valorosi, data
fiind invazia fotografiei, s-a instituit la Paris o scoala de gravura,
al carei director este celebrul Dupont. Italia,avand unite intr-un singur
imperiu toate provinciile Peninsulei, raspunde in mare parte, e adevarat,
cu respectul cuvenit acestei arte, sperantelor generate de acestea:
insa trebuie facut mai mult. Si a face mai mult, desigur, inseamna a
stimula rivalitatea, gandind la marile lucruri pe care le fac micii
principi in micile state. Vaduva primului Napoleon, la Parma, a dat
8000 de franci pentru a fi executate desenele in acuarela ale lui Correggio
si ale lui Parmigionino : si Toschi- mai intai, apoi Carlo Raimondi
si |