facut, am ramas mut de uimire, desi Calamatta ma prevenise despre frumusetea acesteia :insa nu era posibil sa-mi imaginez un lucru atat de divin si, iti spun fara exagerare, oricine o vede, ramane inmar-murit…Vei vedea stupoarea lui Tordwalsen cand va primi stampa ta…" Intr-o alta scrisoare (Roma, 11 februarie 1834), Marchetti isi exprima bucuria pen-tru faima de care se bucurau cei doi elevi ai sai. "… Intr-adevar sunt fericit ca simt si sa vad ca doi romani, fii ai Azilului si elevi ai mei, daca imi veti da voie sa va numesc astfel, ne fac atata onoare la Paris, pentru ca iubirea de tara este instinctiva in noi toti. " (Scrioarea de la Roma, 2 decembrie 1837). Insa nu a fost fara grave suferinte fericitul sau succes. E de retinut faptul ca persoanele care i-au incredintat lucrarea i-au dat un otel pe juma-tate calit. El, care nu mai gravase in acel metal, se gandi ca toate otelurile sunt foarte dure: totusi, incepand sa lucreze, taind cu multa truda si lu-crand asiduu, constata ca avansa foarte putin in lucrarea sa. Terminand, totusi, stampeaza la Chardon 100 de copii care, fiind prea moi, sunt distruse. Apoi, un ucenic de la tipografie, care vro-ia sa se razbune pentru nu stiu ce nedreptate fa-cuta de Chardon, face sa treaca stampa pe dos in presa, astfel incat toate copiile au fost murdarite de-a curmezisul cu cerneala. Mare a fost furia si spaima lui Mercuri, care a intrebat cum a fost <<<                         49

posibila o asemenea nenorocire. Chardon vrea sa-i ascunda adevarul, raspunzandu-i ca acest lucru se intampla uneori, cand otelul nu era la fel de tare pe toate partile ale. Mercuri, care probase la randul lui - pe propria cheltuiala, duritatea ace-lui otel, ii striga ca mintea cu nerusinare si daca i-ar fi spus adevarul, in loc sa-l cheme la tribunal, asa cum merita, ar fi incercat orice remediu, chiar daca ar fi fost un lucru aproape imposibil. Char-don insista in minciuna. Atunci Mercuri l-a che-mat sa-i dea satisfactie: si, in fata tribunalului ex-pertii au declarat ca era imposibil ceea ce stam-patorul afirma. Acesta a fost nevoit sa plateasca o amenda, iar Mercuri cu mult efort, studiu si timp a incercat sa remedieze paguba si, in parte, isi atinge scopul. Intre timp nu încetează sa de-seneze si sa picteze. A desenat "Paza" (Nebrina) pe care i-a trimis-o lui Calamatta, acesta ducând-o la Expozitia de la Bruxelles. In ceea ce priveste pictura, deja se stie ca aceasta era adevărata sa pasiune. Pictând, părea ca vrea sa protesteze împotriva sortii, care îl forta sa mânuiască dalta in locul penelului. Intre timp, observa ca uleiul folosit in Franta facea sa ingal-beneasca culorile: de aceea, se hotaraste sa amestece acest ulei cu ulei rafinat, folosindu-l in mai multe straturi in pictura, atingându-si astfel scopul, si anume acela de a păstra tablourile                                   50                            >>>

Home - Biografie - Gravura - Teme grecesti - Desen - Litografii - Schite - Fotografii