Dragul meu,

Incep prin a face precum poetii, care inainte de a incepe cantecele lor , ii invoca pe Apollo, Musa, mortii si Diavolul. Eu voi invoca sufletul lui Homer, pentru a-ti putea face o mica idee despre navalnica emotie a mea si a tuturor dovedita in piata S. Marco, la sosirea Regelui. A fost acolo toata Italia, aproape toate persoanele care erau in calatorie, si cu sentimente independente : de aceea, incapabili sa se entuziasmeze pentru un om. Iar venetienii nu-l cunosteau pe Rege. Cand acesta a pasit pe tarm, un urlet a iesit din toate piepturile, urlet care vroia sa spun Traiasca Regele, si : 'Din acest moment suntem in Italia' Acest urlet a acoperit clopotele si tunurile, toti plangeau de emotie si nu mai judecau, nu mai vorbeau cu sir. Acum pot sa mor ! italia e facuta si asa cum nu a mai fost !
Eu nu-mi mai aminteam de toti acei frumosi burtosi care sunt in Venetia, de unde tu ai luat atatea obiceiuri : ce comori ! Am mers la Padova, unde nu cunosteam altceva decat tezaurul public. Insa am ramas ametit si surprins vazand frescele lui Mantenga. Ce pictor !
Se depaseste pe sine insusi cu acele fresce, care sunt de o deosebita calitate. Apoi, ce m-a minunat chiar si mai mult a fost acel geniu, acel incomparabil, acel pictor de suflet - Giotto ! Acea biserica realizata in intregime de el e cu siguranta, capodopera lui. El este, in mod sigur, primul geniu al picturii! Raffael a fost inconjurat de mii de talente : insa Giotto a fost singur ; inaintea lui, se poate spune ca pictura nu exista, cu acei bizantini care nu faceau decat sa copieze ! Expresiile, miscarile, compozitiile si nobilele drapari : a trebuit sa inventeze tot, chiar m-am bucurat vazandu-l crescand in valoare in ochii mei.
La Padova si la Verona fac atata bine in biserici acei 'Guerrieri a cavallo', incat pare sa fi fost nascuti sa nu mai poata cobora de pe cal. Umilii, ingenunchiatii. Ei sunt inca cei care domina totul.
La Mantova, pe care n-o cunosteau, am vazut un 'Rittrato d'un vechio in terra cotta', pe care-l cred ceva unic, sculptat de Mantegna, atat de real ca iti da fiori : platosae lucrata ca o camee. Giulio Romano e foarte frumos, insa e mai bun la Roma.
Mantova o credeam un bordei : dimpotriva, e placuta, cu frumoase gradini si parcuri. Femeile le-am gasit mult mai frumoase decat in restul regiunii Venetia, poate pentru ca era sarbatoare si era bine.
Am vazut chiar un semn nemtesc. In camera mea am gasit un portrtet al lui Francisc I, Imparatul Austriei. L-am rupt. Insa hangiul mi l-a trecut pe nota de plata.
Sunt nerabdator sa stiu ce s-a decis in acel faimos proces-verbal. Sper ca pe drum sa primesc o scrisoare de la Mancion. Nu as fi surprins de un alt codicil. Lina si Rina sunt bine. Saluta-i pe ai tai si pe sora ta, pe care nu am vazut-o, pe Schiassi etc.

L. Calamatta

Milano 19 noiembrie 1866