Dragul meu Mercuri,

Cu siguranta va va surprinde aceasta scrisoare a mea si nu putin; si aveti dreptate. A expune particularitatile repetatelor intalniri cu Monseniorul Trezorier, dupa ce am primit scrisoarea pe care dvs. mi-ati trimis-o pe 20 septembrie, sperantele reinnoite lun ade luna si faptul ca nu s-a ajuns la nici o concluzie-ar fi prea mult si in zadar. Insa aparand printre noi neasteptatul Pins IX, am reinnoit staruintele pe langa Monsenior, in scopul ca aceasta sa intervina pe langa Papa pentru a accepta propunerea pentru Calcografie; Monseniorul Trezorier mi-a spus ca am facut o alegere buna si mi-a confirmat faptul de a va plati 1500 de scunzi pe an pentru ca dvs. sa va intoarceti sa lucrati la Roma. Atunci eu am adaugat: Monseniore, va amintiti ca o parte importanta a proiectului nostru se referea la directoratul Calcografiei pentru mercuri. Mi-a raspuns: aceasta este un subiect delicat etc. dimpotriva, I-am amintit ca a fost de acord de la inceput cu aceasta propunere, iar acum dadea raspunsuri neconcludente. Astfel, banuind ca e ceva suspect, legat de ineficacitate si procedura necinstita, imi vine puternica dorinta de a descoperi adevarul in aceasta obscuritate. Si stiti ce am descoperit? Am descoperit ca Monseniorul Trezorier ii spusese, totusi lui Pins IX despre nevoia ca dvs. sa veniti la Roma, insa ca era dificil ca dvs. sa parasiti Parisul; si nu-I spusese nici un cuvant despre numirea dvs. ca director la Calcografie. Ce spuneti draga prieten? Avand confirmarea acestor lucruri, m-am decis sa vorbesc eu insumi cu Papa, cu atat mai mult cu cat stiam ca fac un lucru bun. Deci, a doua zi, m-am przentat la acesta si de-abia incepusem discursul despre Calcografie si domnia sa ma intrerupse spunanad: Ar fi nevoie sa vina Mercuri, dar cine stie daca ar fi de acord? Eu imediat: Sfinte Parinte, el doreste acest lucru la fel de mult ca si noi. Si I-am expus tot ceea ce vorbisem cu Monseniorul Trezorier. Si iata ca ajung la scrisoarea dvs. pentru acesta, vrand sa I-o citesc. In acel moment a intrat Secretarul de Stat: astefl, in timp ce bunul Papa ii spune sa astepte putin, mi se pare ca ar fi o indiscretie sa-I citesc scrisoarea dvs., fiind foarte lunga. Insa, bunul Parinte m-a uimit spunanad: "Scrieti-I lui Mercuri despre discutia pe care am avut-o si despre dorinta pe care eu o am, aceea de a-l vedea la Roma". Iata-ma, asadar, facand acest lucru cu foarte mare placere, indraznind in numele Sanctitatii Sale si al meu sa va sfatuiesc sa veniti cat mai repede. Apoi veti stabili tot ceea ce vreti. Insa, pana atunci, raspundeti-mi imediat intr-o asemenea forma incat sa pot citi scrisoarea dvs. Sfantului Parinte. Amintiti-va ca Roma, in institutiile sale superioare, abunda de intrigi si intotdeauna va exista cineva care sa provoace tristete (pentru ca pretutindeni lumea e aceeasi), de aceea e important sa se inarmeze cu precautii si sa se aprere cu atat mai mult sufletele oneste si gentile. Cu nerabdare astept raspuns. Va saluta cu drag Bianchini; iar eu-nu se poate exprima in cuvinte.

Al tau sincer prieten, Tom. Minardi

Roma 17 aprilie 1847