Iata-l pe cel mai furios dintre cati furiosi exista.

Imagineaza-ti ca am pierdut trei zile si trei nopti pentru a putea intra cateva ore la Viterbo, pentru a vedea celebrul "Chrisos"! Ei bine, Christo se gasea intr-o capela mica si obscura: insa una peste alta se vedea de aproape. Acum l-au pus la 30 sau 40 de picioare inaltime, pe un perete alb. Daca iti poti imagina o bestialitate mai atroce! Au luat tabloul de langa altar, pentru a-l pune atat de sus incat e ca si cum n-ar mai exista. Asa nu servste nici artei - pentru ca nu se vede, niciveneratie - pentru ca e pe un zid care nu e nici altar, nici nimc altceva. Vezi, deci, ca nu doar in Franta se intampla asta, unde Gramt il innoieste pe Raffael. Unde ne-am bucurat intr-adevar a fost la Sena. Eu, care mai trecusem pe acolo, n-am mai recunoscut nimic. Sodoma ne-a uimit. Am fost disperatica nu am putut face vreun studiu: insa aveam sa facem la intoarcere. Si am si facut cate ceva. Daca Sodoma (numele sub care a fost cunoscut Giovanni Bazzi) ar rezista sa fie vazut de aproape, sa fie vazute cu atentie lucrarile sale, precum Raffael-ar fi egalul sau. De la o anumita distanta, lucrarile lui Sodoma sunt atat de marete, atat de nobile si divine ca acelea ale lui Raffael. Cat despre expresivitate, nu cunosc nimic de Raffael care sa fie asa cum este capul "S. Caterina" de Sodoma. Iata-ne ajunsi la Roma. Suntem sositi de cateva ore: deja l-am vazut pe Mancion si pe Cuccioni, care s-au imbogatit cu un Mercuri. Referitor la lucrarile lui Mercuri-aici la Roma sunt intr-adevar scumpe. Prin urmare, am vazut ca toti sunt bine, mai putin cea de-a doua fata a lui Marchetti, pe care Mancion crede ca nu o poate salva. Acum au trimis-o la Frascati, pentru a se odihni. Scolarii sunt bine si belgienii sunt incantati de Roma. Desi singur, sunt nevoit sa astept cincisprezece zile pentru a putea lucra la Vatican. E nevoie sa merg sa-l vad din nou! Tu stii, si cred din experienta, cu ce viteza conduc venturinii (birjarii). Chiar si Papa, temandu-se ca acestia ar face galagie si nenorociri, pe strazi din cauza vitezei lor, le-a intezis sa vina de la Viterbo la Roma intr-o zi: calatoria pe care as fi facut-o cu un birjar in 10 ore, am fost nevoit sa o fac in doua zile; altfel, birjarul este obligat sa plateasca 10 scunzi amenda si sa faca opt zile de inchisoare. Traiasca progresul! Mereu aceleasi lucruri! Sa am permisiunea de a desena la Vatican, dar nici aici nu sunt sprijinit: se cauta o punte si in camera unde sta "Disputa" sunt deja trei sau patru si e imposibil sa pui alta: apoi vine pastele si nu se mai merge la Vatican. Un apeste alta, cateva zile de vacanta si alti cateva draci care rabufnesc. Roma nu mai e Roma. Marco Spacca nu mai exista! Sa merg sa mananc o portie de tocatura la "Cinque Luna", la marele Marco Spacca si mi se spune ca acolo nu se mai mananca. Sa lesin de durere si revenindu-mi, vreau sa iau postalionul pentru a nu mai ramane in acel mizerabil oras. Spune-I aceasta teribila veste lui Michelini: insa putin cate putin, pentru ca altfel il amarasti. I-am dat copia lui Salviucci si I-a facut mare placere. Sunt toti bine. Fiul are al unsprezecelea fiu. Toti te saluta si se intereseaza de tine: toti m-au intrebat cand vii sa-I vezi. Marcucci nu se astepta la copie, dar mi s-a parut ca I-a facut placere: am vazut ca le-a facut placere tuturor si nu am uitat sa-I spun Cardinalului ca aceasta era cea mai buna riposta pe care ai fi putut sa leo dai celor care au spus ca nu stii sa faci decat viniete. Insa stii ca nu se cred obligati sa raspunda decat atunci cand cred ca au dreptate… Peppina te saluta: eu te imbratisez si-ti spun adio. Vezi ce ditamai scrisoarea ti-am scris! Insa as vrea ca si tu sa faci la fel, nu cum faci cu altii.

L. Calamatta

P.S. Am primit scrisoarea ta si mi-a facut placere, insa daca tot sunt scrisorile tale atat de scurte, macar sa fie mai dese. Adresa noastra e: 17, via dell' Anima, primul etaj.

Roma 31 mai 1844