Dragul meu Mercuri,

Dante pune in Purgatoriu neglijentii si neglijatii. Daca s-ar intoarce la lume si ar cunoaste cat am exagerat in lene, in trandavie, nu stiu in care vale rea (din cercul al optulea al Infernului lui Dante) m-ar pune. Insa, dat fiind ca pare proprietatea artistilor aceea de a fi indolenti in a scrie, voi obtine de la tine iertare. Iti multumesc pentru gentiletea aratata prin a-mi face un dar pretios, si anume facandu-ma posesorul unei dintre lucrarile tale, gravata sublim. Te felicit: si ma bucur ca un italian a ajuns intr-un asemenea grad sa fie aproape creatorul unui nou stil atat de frumos si delicat, atat de apreciat. Si acest lucru trebuie sa te motiveze sa faci lucruri si mai frumoase, care sa faca sa creasca faima ta, si astfel sa ramana in istorie numele tau. Vin in continuu la mine artisti pentru a-ti admira gravura; fiecare ramane incantat si il doare ca nu esti in tara ta; insa gandind ca la Roma e patria artelor si nu a artistilor, fiecare este de acord cu situatia ta. Se spera ca Monseniorul Tosti sa hotarasca venirea ta acolo, insa pare totul zadarnic. Participand la acele discutii, am spus cat am putut sa spun: insa pare totul terminat. Si lucrul acesta este demonstrat si de faptul ca ai adus-o langa tine pe sora ta: lucru care iti face onoare si face cunoscut ce inima buna ai! Aici starea artei e deplorabila: e ca un clar de luna care nu stiu cum se va termina. Se pare ca prof. Tordwalsen pleaca de la Roma si se retrage in patria lui: deja isi impacheteaza lucrurile. Nu sunt prea multe zile de cand un anume Dl. Carlotti mi-a spus ca ai fost gata sa vinzi Camerei lucrarea "Bassi tempi"-desenata si gravata de tine: mi-a spus ca, copiile au fost la un avocat. Cred ca nu esti constient. Numele tau ar putea sa faciliteze situatia, insa Camera - daca plateste - nu plateste mult, ba chiar foarte putin. Daca aceasta este interesul tau, vorbeste cu Monsenoirul Tosti, care poate va fi de acord sa-ti plateasca. Daca aceasta afacere te preocupa, anunta-ma: astfel incat sa vorbesc cu baronul Camuccini, care in acest moment are foarte multa influenta, ca Presedinte al Calcografiei. Nu ma lua drept om care nu-si tine promisiunea. Am vrut sa-ti trimit o stampa dupa "Transfigurazione", gravata de Ricciani. Mi-a trimis, insa, catevacopii stampate prost, pe care nu am vrut sa le primesc. Din cauza colerei, atat la Napoli, cat si acolo, am intarziat vrand sa-ti trimit la stampat copia la Florenta: in acest fel ar fi iesit mai putin rau. Iata de ce am intarziat in a ti-o trimite. Saluta-l din partea mea pe dragul nostru Calamatta. Poate in acest moment va fi in Belgia. Guvernul acela a facut o excelenta achizitie: sunt sigur ca va face elevi excelenti si va putea chiar sa-I instruiasca in desen, pentru ca de obicei flamanzii au neglijat aceasta latura. Am citit intr-un articol dintr-un jurnal de aici, care vorbea despre tine-ca ai fi inceput sa gravezi un tablou, nu stiu al cui, reprezentand "Raffaelo che sogna la Madonna"-articol extras dintr-o scrisoare a lui Bembo. In tabloul pe care tu l-ai gravat, al lui Delaroche, se simte scoala buna. Se pare ca francezii si-au schimbat maniera. Sa stii ca in Italia este mania puritanismului: mare parte dintre artistii studiaza opera din secolul al XV-lea; si despre Raffael se spune ca e manierat. Ceea ce e mai rau e ca arhitectura nu este privilegiata. Si aceasta se numeste stilul simplicitatii. Una peste alta, curand vom vedea renascand Sanzio si Bramanti. Michelangelo este numit manierist; sarmanul Domenchino, se spune ca mai bine nu s-ar fi nascut; iar despre alti maestri nici macar nu se vorbeste. Totul este romantic! Una peste alta, aprtidul puritan creste. Acesti nenorociti nemti ne-au infectat cu aceste maxime puritanisme. Cred ca te-am plictisit destul cu ale mele. La Azil e raspandita vorba ca sarbatorile sunt in numarul defunctilor, carora le asiguri citirea slujbei. Acelasi lucru I se intampla lui Ricciani. Asta, in cazul in care aceste rugaciuni vor fi anticipate. Nu exista tara unde sa fie nevoie sa moara lume ca la Roma. Daca sarbatorile sunt in numarul celor vii, transmite-i respectele mele ucenicului lui Calamatta. Inchei prin a-ti da, chiar si de deoparte, mii de imbratisari si a te saluta din inima, dorindu-ti atata fericire cat iti doresti tu. Si il voi ruga pe slavitul Dumnezeu sa te tina sanatos, rugandu-te sa-i transmiti aceleasi salutari amicului nostru Calamatta. Al tau sincer prieten, Francesco Giangiacomo In momentul in care ma pregateam sa pun scrisoarea la posta, am primit consolanta stire ca Sf. Parinte ti-a conferit Ordinul S. Giorgio. Acesta este o frumoasa recompensa si incurajare. Monseniorul Tosti ar consimti la cumpararea stampelor tale, cum ti-am spus in scrisoare, daca pretul ar fi rezonabil: de aceea, fii cumpatat si incearca sa nu-l amesteci pe Bounard, ci ocupa-te personal. Daca vrei, eu insumi te pot indruma in aceasta privinta.

Te salut. Giangiacomo.

Roma 5 iulie 1838