Sunt trei zile de cand lucrez. Am gasit unul (un "micheletto"-mai exact ucenic la Azilul din San Michele) care sa lucreze rama lui Scheffer, m-am jucat cu focul si a iesit un fiasco. Era multa vreme de cand nu mai facusem asta. Copiile, sunt sigur, ma intrebi: si copiile sunt un fiasco. Nu-mi pierd curajul, fiind prima oara si gandindu-ma ca am gravat atatea lucruri frumoase si dificile. Insa pana acum, acelea ale lui Chardon sunt capodopere si daca merge astfel, o sa ajung in strada, ca si altadata… poate aici pare perfect venind de la Roma; insa te asigur Chardon nu mai e el. Hartia, ca si la Paris, e plina de porcarii si imagineaza-ti amandoua in "carta della China" nu sunt atacate, nici una, nici alta. Pare ca ar fi prima oara cand gravez. Sa dovedesc alt gravor nu cred ca va fi posibil. Cu Chardon, spune el, inclin capul: dar cu acesti baieti… nici vorba! M-au primit nici nu-ti poti inchipui cum: au vrut sa ma ia cu forta sa merg sa locuiesc in casa lor. Odinioara, am luat pranzul de vreo doua ori in casa lor de la tara, impreuna cu cele trei fete ale lor: cu fiul pana acum ma inteleg foarte bine si cred ca nici un vechi prieten n-ar fi pretul sa faca mai mult pentru mine…

L. Calamatta

Florenta 7 iunie 1836