lucru. Ii spune despre distrugerile picturilor odata cu trecerea anilor : pericol in care sunt artele nu doar la Roma, ci in intreaga lume. Ii vorbeste des-pre slabele gravuri ale lui Volpato dupa Raffael, despre faptul ca el ar fi trebuit sa graveze o parte din lucrarile lui Raffael cat fusese la Paris, insa fusese ales Camuccini. Cata onoare ar fi avut ponticul reprezentand cu o mana miloasa obscenul ultragiu al oamenilor si al secolelor asupra acelor minunate picturi. Concluzioneaza, spunandu-i Papei despre cauza preferata, ca acesta sa co-mande gravarea tuturor Camerelor vaticane. Papa, intr-adevar mare iubitor al artelor frumoase, nu fu reticent la aceasta propunere: insa era inca per-plex: oportunele cuvinte si rugamintile lui Minardi i-au indepartat orice fel de incertitudine si nu neins-paimintat de cheltuielile foarte mari, aproba propu-nerea. Mercuri, bucuros cum si trebuia sa fie pen-tru un lucru dupa care tanjise toata viata, numaide-cat batu palma. A stabili marimile, a comanda de-senele, a aduce noua excelente rame de la Londra - fura lucruri care durara putine luni. Aprobate ime-diat desenele de catre Comisia artistica pentru operele Calcografiei, lucrarile fura distribuite astfel:     "L'Incendio di Borgo": desenator Paolo Guglielmi; gravor Giuseppe Marcucci
    "Eliodoro": desenator Rocchi, gravor Pietro Folo     "Parnaso": desenator Severati; gravor Giuseppe <<<                             67

Marcucci
    "Il carcere di S. Pietro": desenator Severati; gravor Mancion
    "L'Attila": desenator Severati; gravor Antonio Schiassi.
    "La disputa del Sagramento";desenator Severati si Calamatta; gravor Calamatta (A fost inceputa de Severati si terminata de Calamatta. In acest sens e demn de retint ceea ce spune Raffaelo Ojetti in cartea sa "Luigi Calamatta, gravor", citat de la pagina 23 : "… Comisia artistica, care avea sarcina de a incredinta lucrarile, face observatii privind varsta sa inaintata si se ararta neincrezatoare si nehotarata in ai da sa graveze "Disputa del Sagramento" : doar la insistentele lui Mercuri si ale altui prieten si admirator al sau i se acorda sa termine desenul pe jumatate executat de Sevetrati. Calamatta a aceptat acest lucru si in scurt timp a terminat desenul, facandu-i pe acei Comisari sa ramana muti de uimire in fata perfectiuni si frumusetii lucrari sale in creion si convingandu-i astfel ca daca era batran ca varsta, era inca tanar si puternic in ceea ce priveste manuirea creionului. Punandu-se de acord, membri Comisiei nu intarzie sa-i incredinteze si realizarea gravurii. Ducandu-se la Napoli, cu cativa inainte de moartea sa, Calamatta insusi, discutand despre                                 68                           >>>