de care Italia a dat singura exemplu in acea vreme, platind scump si de prea multe ori si gloria si crimele. Intre timp, Mercuri, atras de Bonnard si apoi de Grand in aceasta atat de vasta opera, afara de putinii bani care abia ii ajungeau pentru a supravietui, nu obtine decat vagi promisiuni si mici sperante de tablouri de facut, insa nici macar co-mandate. Deci, traia o viata saraca, singura multu-mire fiind, in parte, calda prietenie a lui Calamatta, de care nu se desparte decat atunci cand acesta s-a gandit sa-si gaseasca fericirea (si nu a fost asa) casatorindu-se cu fiica ilustrului francez Raoul Rochette. Paolo incearca sa-si procure de lucru, fie in pictura, fie in desen. Considera un ade-varat obstacol faptul ca nu putea arata alt fruct fru-mos al muncii sale decat "Obiceiurile" - cu dese-ne, picturii fara efecte de clar-obscur, de culoare, cateva desene si anumite gravuri in puncte seci, adica trei planse "Antiche terrecotti" (Ceramici vechi) facute pentru o lucrare a contelui de Pourtales (1831). Si multa vreme ar fi continuat intr-o asemenea obscuritate daca nu i s-ar fi dat o ocazie, care altora poate, insa nu si lui, ar fi parut de neluat in seama. In acest punct difera marele talent de talentul mediocru. Dati-i unui om medio-cru o foarte buna ocazie de a iesi in evidenta; nu va realiza decat foarte putin sau chiar nimic. Unei mint capabile, unei maini extreme oferiti-i un lucru
  <<<                         33

de nimic, un fleac, aproape o bataie de joc, in batjocura; va sti sa faca din aceste instrumentul pentru a-si dovedi inalta stiinta, chiar daca nu-i va putea aduce vreo faima. Mercuri a fost invitat de Ricourt sa execute o schita in litografie pentru a fi publicata in jurnalul "L'Artista". Originalul era un tablou deja trimis la "Esposizione", care reprezin-ta "Mietitori nelle maremme romane", (Seceratori pe campiile joase romane), pictat de Leopold Robert. Opera era mult laudata atunci si acum nu mai putin: insa, cu siguranta, daltita pentru gravu-ra in metal a lui Mercuri a facut-o si mai celebra, incat a o descrie acum ar parea pedan-terie, ca si cum s-ar incerca sa se descrie putin cate putin asezarea si atitudinile figurilor din nemuritoarea "Scuola di Atene". Este de ajuns sa spunem ca in curiozitatea pe care o aveau atunci calatorii si artistii straini fata de obiceiurile din "campagna romana" si din tarile la miazazi de Roma, provo-cate in special de popularele desene ale lui Bartolomeo Pinelli, elvetianul Robert stie mai mult decat oricine altcineva sa surprinda adevarul, ale-gand sa picteze scena din "Secera-torii" cu gratie greaca. El fu acela care dand reputatie acestei specii de argumente, a generat imitatori, care nici macar nu l-au egalat, mai cu seama ca, contem-poranii, mai curand de a recurge la adevar, se multumesc cu acea corupta
                               34                           >>>

Home - Biografie - Gravura - Teme grecesti - Desen - Litografii - Schite - Fotografii